După un timp…

Te-ai hotărât peste noapte că mâine vrei să-ţi faci un blog, consideri că ai ceva de spus, bravo ţie , ce faci? dai un search pe google, te documentezi cum să-ţi faci unul, mai întrebi în stânga şi în dreapta, ţac-pac şi uite că în câteva zile te-ai  procopsit cu el, ce simplu a fost. Ceaţă, cam ăsta e cuvântul care te carcterizează primele zile în care îl foloseşti, nu prea cunoşti ce funcţii are, ce chichiţe poţi să faci, dar pentru tine nu-i problemă asta, ceea ce contează până la urmă,  e că ştii cum să postezi un articol, restul o să vină pe parcurs. Eşti al dracu de inspirat, ideile îţi inundă creierul şi simţi că nu mai poţi să te opreşti din scris, scrii despre orice căcat ce îţi vine pe conductă, că-ţi place sau nu subiectul, tu scrii în continuu, toate merg ca pe roate, nimic de zis. A trecut o săptămână, ai scris acolo vreo 20 si ceva de posturi, poate chiar mai multe, ai avut o săptămână beton, ai tratat subiectele cum ai considerat tu mai bine, cititori nu prea ai, poate vreo 9-10 ,care şi ei dau din greşeală de blogul tău, dar tu eşti un tip ambiţios şi vrei să ai mai mulţi, doar cineva trebuie să-ţi aprecieze munca pe care ai depus-o, ce-i de făcut?? Mai dai un search pe google, ţac-pac şi ajungi la concluzia că pentru a fi citit trebuie să-ţi promovezi blogul, cum faci asta?

Rataţii blogosferei

În pula mea, au apărut ca ciupercile după ploaie, şi din câte îmi dau seama or să mai fie destui, caracteristica lor principală este că, îşi dau aere de mari critici fără ca cineva să le ceară o părere în sensul acesta. Eu chiar nu înţeleg cum un agarici din ăsta îşi permite să eticheteze pe cineva într-un fel sau altul, poate nu ştiu eu şi o fi vreun Dumnezeu pe pământ, sau cine ştie, abia acum a descoperit că mai există şi altceva în afară de labă. În orice caz persoanele de teapa lor sunt nişte nimicuri,  iar dacă pupi pe cineva în cur nu trebuie să-mi dai şi mie de ştire, chiar am înţeles problema ta, eşti un ratat irecuperabil, care are nevoie de afecţiune din partea celor cărora le dai limbi. Dacă simţi nevoia de a fi băgat în seamă prin orice mijloc, sfatul meu este să începi să faci altceva în viaţă, ceva gen sculptură, scrie poezii, pictează, chestii din astea prin care poţi să-ţi evidenţiezi marea ta calitate, aceea de lingău. Iar pentru puţinii care au blog şi lasă comentarii jignitoare la adresa mea, am o mare rugăminte : lăsaţi-vă şi adresa blogului ca să nu mor prost, să văd şi eu, cu ce erudit am de-a face, asta dacă nu ţi-e frică  bineînţeles, m-am cam plictisit de cei din categoria ”dă şi fugi”.

Nu te pune cu evreii

V-aţi întrebat cu ce se mai ocupă naţia favorită?  mai nou au început un mic război în regiunea Fâşia Gaza, nimic deosebit, până la urmă din punct de vedere al istoriei  sunt nişte războinici, însă partea interesantă a situaţiei este că o publicaţie din Grecia îi acuză pe aceştia  că se fac vinovaţi de criza economică prin care trece lumea şi că bombardamentul din Gaza face parte dintr-un aşa numitul plan războinico-economic pus la cale liderii evrei. Nu ştiu în ce măsură au dreptate cei care au scris lucrurile astea, eu nu pot să-i judec, dar de un lucru ar trebui să fim conştienţi, evreii nu sunt nişte sfinţi, îi respect enorm pentru ce au pătimit în al doilea război mondial, însă cred că a venit momentul când ar trebui să trecem mai departe, iar holocaustul să nu mai reprezinte un paravan pentru acţiunile actuale.

Mărturisire

   Este un lucru extraordinar de eliberator să poţi face cunoscut ceea ce ai de spus, nu contează ce, atâta timp cât pentru tine este important, dacă mai sunt şi oameni care impărtăşesc aceleaşi idei ca şi tine, cu atât mai bine. Ideea de a-ţi exprima opiniile devine ispititoare  într-o lume în care mijloacele prin care faci asta  se dezvoltă intr-un ritm alert, iar provocările de natură socială,morală, sunt mai complexe şi se înmulţesc pe zi ce trece. De aici, apare nevoia de a te apăra , iar cea mai bună defensivă este ca tu să ripostezi cum poţi mai eficient şi prin ceea ce ştii mai bine, in faţa unor astfel de atacuri. Fiecare are metoda lui,  a mea  am descoperit-o de curând,este blogul, prin el imi pot arăta nemulţumirea, neaprobarea, respingerea faţa de o situaţie anume, prin el mă descopăr cititorilor şi mă vindec de frustrările pe care le captez în viaţa reală, el imi conferă dreptul de a avea o replică, tot prin el descopăr oameni şi idei interesante,  însă cel mai important lucru este că,  îmi oferă dreptul  de a scrie ce vreau, cum vreau şi când vreau. De fapt, un blog, în măsura în care nu are scopuri de a induce în eroare, reflectă cu destulă acurateţe personalitatea celui care îl deţine.

Sugestii,critici,observatii la blogul meu.

    Prin prisma faptului ca am patruns de foarte putin timp pe acest teren necunoscut si deja sunt criticat de unii datorita unui articol pe care l-am scris,am luat decizia sa ma adresez putinilor cititori pe care ii am cu o singura rugaminte sa-mi ofere niste pareri obiective sub forma de critici,sugestii,observatii, cu privire la orice legat de blog.”Unui om este mult mai usor sa-i dezvolti calitatile decât sa-i inlaturi defectele”